Dorinta din Ajun

images-13

Cu accesoriul alb, cel mai potrivit (zambetul), cu o caciula extra size si cu manusi  pufoase si calduroase, astepta cu infrigurare primii fulgi de  zapada.  Ea se distrugea putin cate putin, in rotocoalele de fum si grabita  sa-si dea cu parfum, pe scarile din apropierea casei. Apoi, musca din nuga alba ca si iarna si se inchina la Mos Nicolae, cel mai excentric dintre sfinti. Ea era toata un zambet, cu un accesoriu fidel si mereu proaspat. Sirul de margaritare albe, straluceau ca niste fulgi mari de nea, sub buzele rosii, inghetate de iarna.  O durea in piept, dar isi promitea sa nu bage in seama orice durere si orice lacrima. Daca ar fi fost cineva bun pe lumea asta, ea ar fi fost cea buna, plina de dulci ganduri de bine si despre cum se fac frumosi oamenii. Ea devenise un ciob de iarna, inghetata si colorata, cu mainile ascunse in manusile calduroase, dar totusi fata ii inghetase. E bine! exclama sufletul prins cu iarna. Mai este putin si o sa ninga! Visul unei femei, intr-o noapte de iarna este despre sirul de zapezi de pe muntii sotanci, acolo unde zapada nu stie de masuri. Cu pas grabit, ea se apropie de targul de Craciun. Sute de suveniruri si globulete, straluceau sub licaririle de fericire din privirea ei calda, ca a unei caprioare mirata de minune. Ce sa-i iau lui George? parul ei bucalat se prelingea sub forma unei coroane matasoase si plina de parfum de sampon bun, cu miros de levantica. As incepe cu turta dulce! o casuta de turta dulce statea imbrobodita in celofan si astepta sa isi gaseasca menirea. Ce bine o sa arate turta asta dulce, in manutele lui George! nimic scump sau  simbolic nu era mai potrivit decat casuta din turta dulce, pe care erau ciopliti in glazura, niste braduti verzi. O lua, plati vanzatoarei si porni cu pasi masurati spre Podul Dorintelor. Acolo, un cersetor, inghetase sub iarna nefericita pentru el si statea cu mana intinsa ca sa primeasca un banut. Ea ii dadu banutul si se uita la el cu acea privire mirata, cum ca nu intelege stupiditatea vietii. Era o debutanta in ale vietii, prinsa cu Ajunul Craciunului! si daca s-ar schimba lumea? si daca Craciunul ar fi tot timpul si cersetorul acela ar fi insusi Mos Craciun? isi sterse cu o mana gandurile de pe fruntea alba si se grabi sa ajunga pe pod. Podul Dorintelor era destinatia ei. Cum ajunse, isi puse lacatelul  imprejurul unei toarte a podului si inchise ochii: Imi doresc… restul dorintei, nu se mai auzi. Din cerul inghetat, incepu sa ninga cu fulgi , care or fi fost facuti din vata  pufoasa. Inchise lacatelul, care facu un ‘clamp!’ si porni in josul podului. Dorinta fusese rostita si ea era fericita! din  gandurile mici  zburau fulgii matasosi sau din cerul rece ca clestarul? stia doar ca gandul ei este tare ca granitul si ca Podul Dorintelor ii primise lacatelul  scump ca si dorinta, intr-o noapte de Ajun.

download-2

Sub cerul Micului Paris

 

Decembrie 2016. Mai este putin din anul asta.  Privesc reclamele luminoase de pe peretii magazinelor si simt cum mi se infiripa visele si mai rau, visele devin realitate. Luminitele si decorurile din vitrine, imi dau un feeling de deja vu. Cred ca le-am mai vazut in filmele americane, ca la noi, in filmele romanesti, nu prea apar! apare cel mult, ceva anost si nedefinit, care ia numele de arta. Sa fie Bucurestiul anost? ma intreb. Zau, ca nu e nici Sua, nici Micul Paris, desi mi-ar fi placut sa fie. Sa fie totul atat de anost si de sters, precum se vrea sa se creada despre tara asta? Totul atat de anormal? Traim, sau vietuim? ca stiti cum e vorba aia,”mananc ca sa traiesc, nu traiesc ca sa mananc!”- deci traim, sau ne lasam traiti de altii? ca de murit nu e greu si este  si apocaliptic. Totusi faceti dragoste, nu razboi! Oamenii de sub cerul Bucurestiului, se iubesc cum se iubesc si oamenii de sub cerul Parisului. Atata timp cat oamenii se iubesc, viata merge mai departe, la rece spus. O traversam mai usor si facem poduri de dragoste, din destine unite, de ce nu, sub cerul Parisului!  sau de ce nu, sub cerul Micului Paris?

Uneori, I have a feeling ca in Romanica totul este cu curu-n sus! Pai pana si oamenii s-au pozitionat cu curu-n sus si capul in jos. Probabil s-au gandit la o pozitie Yoghina, care sa-i ajute sa gaseasca solutii la saracie si la mizerie! Pozitia yoghinului, care a migrat din India in Romania si care stie sa dea umor oricarei situatii, sau sa faca bascalie, la un nivel ceva mai scazut de demnitate. Romanul stie sa fie carcotas , dar e si poet! Nu as vrea sa ma pun in schimb, in pielea cersetorului de langa vitrinele luminoase din Bucuresti, care nu face altceva decat sa adanceasca prapastia intre paturile sociale, intr-un mod dur si  de multe ori halucinant. Pe de o parte, unii se plimba in niste tractoare cat o casa si la polul opus, sunt oamenii care traiesc de pe o luna pe alta si isi fac economii la pensie, pentru a plati caldura. Pe de alta parte, sunt copiii saraci, din familii nevoiase, care  se situiaza undeva in epoca lui Balzac, desprinsi din tabloul ala apocaliptic- murdari, zdrentarosi si cu acoperisul cazand pe ei. Tot ce avem noi, este un dar,  insa viata poate fi atat de nedreapta uneori! Citeam pe Facebook postari in care zicea ca pentru unii sa fii fericit insemna cont in bani, insa pentru altii poate insemna o paine daruita, intr-o zi in care un copil face foamea.

Daca intr-o zi mi s-ar cere sa imi aleg soarta, as alege (fara sa ma gandesc de doua ori) sa vindec oameni! As avea timpul plin si m-as ocupa cu viata!  Apoi, in alta viata, daca m-as reincarna, mi- as dori sa fiu preot, sa vindec sufletele zbuciumate! As avea timpul plin si m-as ocupa cu viata!

Apoi, in alta viata, as alege sa fiu scriitoare! As vindeca gandurile  si as imbogati sufletele! As avea timpul plin si m-as ocupa cu viata!

Acum, in viata asta, ma autoironizez si nu ma iau prea in serios. Am timp sa ma ocup  si de ceilalti. E un inceput, nu?  Ma ascult uneori  si nu stiu de unde imi vin toate ideile astea nastrusnice- cred ca de la planeta Neptun, care are ceva ascendent la mine in harta! Oricum, nu este de fapt nici o fictiune! chiar m-am nascut in Romania si chiar vreau sa ii indemn pe ceilalti sa isi ajute aproapele.  Si uneori ma intreb: ce poti sa faci mai mult, daca te-ai nascut in Romania si nu esti nici geniu, dar nici aristocrat? Cred ca poti sa ii ajuti pe ceilalti si poate intr-o alta viata, ai mai mult noroc, sa te nasti la timpul potrivit si in locul potrivit!

Femeia din tine

Femeile nu pot fi soldati! Femeile nu pot conduce lumea si femeile nu stiu sa rada, fara sa planga! Femeile nu sunt ceea ce sunt barbatii, ci sunt un fel de mancare permanenta,o glucoza naturala pentru nevoia de dulce a barbatilor. Femeile sunt chiar dulci, dar putin si acre. Acre cam ca o portocala de culoarea soarelui si zemoase ca o dimineata devreme, cand cade roua si uda pamantul. Femeile sunt ca ceasul. Acum stiu ce fac, stiu si peste cinci minute , cum stiu si peste zece ani. Femeile sunt usor de tras pe sfoara, dar se lasa greu de convins, atunci cand ele stiu ca nu e bine pentru sufletul lor, sa faca ceva. Ceasul lor este strict natural si ele stiu sa faca diferenta dintre binele facut bine si binele mai putin bine. Au ele o intuitie  napraznica, care depaseste intuitia lui Nostradamus, dar o au la nivel casnic. Fiecare mutare din casa, isi are un fir de lumina, raspandit de femeie. O lume mica plina de satisfactii marunte: asta este femeia. Femeile fara dubii, nu sunt femei, sunt barbati! o femeie daca nu se sparge in sute, mii de dubii si de indoieli, nu are plamada sanatoasa in ea! O femeie care nu trece prin chinurile indoielilor, nu are rezolvate problemele vietii ei. Solutiile nu sunt usor de gasit, dar nici usor de realizat. Femeia la birou, este o nimfomana a biroului , dar  ea in viata ei, poate fi rupta de lumea cealalta, plina de intrebari fara raspunsuri si plina de frustrari. Si este firesc sa fie asa, pentru ca sunt munti si vai. Muntii trebuie escaladati si vaile trebuie coborate. De asta sunt si urcusuri si coborasuri. Sunt si bariere de depasit, poate in ani, cum sunt si hopuri mai mici, care cer rabdare si consecventa.

Sintagma :”in spatele unui barbat puternic, este o femeie si mai puternica”, nu cred  ca este valabila pentru femeile fatale. Femeile fatale stiu doar sa mangaie, sa suspine si sa arda karme: pe a lor si pe a altora. Cand isi termina de spalat pacatele , incep sa le spele pe ale altora. Este trist cand o femeie are de dus in spate un munte, nu conteaza de care o fi, dar ce este minunat, este ca ea nu moare, ea ii supravietuieste si muntelui astuia. Ea  e in stare sa astepte o viata, facand lucruri mici cu dragoste mare, ca sa escaladeze muntele despre care vorbeam. Nu conteaza ca va dura 50, sau mai bine de atat, ea va astepta sa arda pacatele, cu rabdarea unui munte de sfintenie. Si asta si e! Maria Egipteanca a suferit in pustie peste patruzeci de ani, cu radacini si ierburi, ca sa -si atinga scopul. Asa este fiecare femeie! nu are confident, sau alibi, sau sprijin, dar nu conteaza! ea stie sa faca punti intre prapastii si sa construiasca poduri, acolo unde sunt cratere. Stie sa le umple cu iarba nemuritoare si cu  zdrente de iubire. O femeie daca nu iti da haine noi, iti poate oferi toata iubirea ei nepretuita si pe de-asupra si armele ei, sagetile  de  cupru si bronz, cu care stie sa isi faca podoabe ca sa cucereasca lumea. Ea stie ca asta este menirea ei, simplu spus. Daca stii ca  ea stie sa faca legea, atunci nu stii multe despre femeie. Ea nu face legea, ci ea o inspira; o inspira si o insufla; o numeste si o mangaie; barbatul este cel ce face legea, ea doar face lucruri mici, cu dragoste mare. Ea stie ca va veni si timpul ei si stie ca  mainile ei sunt plamadite sa coase iubire. Mama mea a cusut foarte multe carpete si le-a cusut cu multa dragoste, ca si bunica mea. A stiut ca va veni timpul ca copiii sa ii preia dragostea si sa  o puna acolo unde trebuie: in inima celorlati si inapoi in inima mamei.

Femeia respira iubire si este acasa. Fie ca si-a construit „acasa” din caramizi sau dintr-o gradina cu flori sau din omul iubit, sau din sufletele copiilor pe care i-a nascut. Ea stie sa fie  ea” acasa”. Simplu spus  si corect este: femeia face lucruri mici, cu dragoste mare! si e si  firesc sa fie asa!  Asa ca  sa fim sanatoase si pline de viata si va doresc sa luptati corect  cu voi!  sa nu va subestimati nevoile si sa stiti ca singura particica de care aveti parte, este sufletul vostru. Dati-i sufletului ce cere si atunci veti  fi fericite!

Dumnezeu-parat si dat in judecata

Trebuie sa va povestesc azi, despre un caz iesit din comun, in care un  cetatean, Pavel Mircea, deţinut la Penitenciarul din Timişoara, a fost condamnat la 20 de ani pentru omor si care l-a dat în judecată pe Dumnezeu pentru că ar fi încălcat clauzele contractuale. Botezul, susţinea Pavel, este un contract prin care Dumnezeu s-a angajat să îl protejeze de rele în schimbul rugăciunilor. În schimb, Domnul l-a lăsat pradă Satanei. El l-a acuzat pe Dumnezeu  pentru inselaciune si luare de mita si a cerut sa i se inapoieze banii dati pe lumanari si pe slujbe, la biserica. Amuzant este ca  procurorii au fost chiar mai idioţi decât Pavel Mircea şi au dat soluţie de neîncepere a urmăririi penale pentru că “Dumnezeu nu este o persoană reală şi nu are domiciliu”. Hai sa facem un exercitiu de imaginatie:

 

Acuzat: Dumnezeu in persoana.

Domiciliul lui Dumnezeu: sfantul locas, sau sfanta biserica

Adresa: unul din reprezentantii lui Dumnezeu pe pamant, care sunt multi si au niste adrese  cat se poate de veridice;

Sau adresa de email: Papa Francisc@yahoo.it;

Acuzatiile: cred ca trebuiau solutionate de reprezentantii bisericii, preotii, impreuna cu consiliul parohial, prin care vorbeste intelepciunea divina;

Banii care i-a dat pe lumanari paratului: dreptatea s-ar fi putut face prin donatii catre  partea acuzatoare si prin cuvinte de incurajare;

Verdictul: iertarea de catre reprezentantii lui Dumnezeu si  de catre  Dumnezeu insusi, care oricum il va ierta pe acest pacatos , ca si pe toti pacatosii de pe pamant.

Morala: Daca vrei sa il dai pe Dumnezeu in judecata, Dumnezeu fiind atoate iertator, iti va raspunde doar prin mijloace nevazute si neverificabile, cel putin asa a stabilit judecatorul. Oricum, reprezentantii justitiei, puteau sa aiba mai multa imaginatie si mai multa credinta in acest caz!

Love Denim!

 

Port denim, sapte zile din sapte! Pe strada, la munca, la teatru, la cinema si la biserica. Nici prin gand nu-mi trece sa renunt la fashionul inventat de cowboy. Face parte din rutina noastra de zi cu zi, a insotit momente importante din istorie, a aparut in secolul al 17-lea, provine din orasul Nimes si devine un element emblematic in America, iar in anii ’50 materialul este uzitat aproape in toata lumea. Emblematicii jeansi marca Levis, au fost creati pentru prima data de Loeb Strauss. Articolele din denim fac parte din elementele importante ale garderobei noastre. Jeansul ne ajuta sa fim cool fara sa depunem mari eforturi, asa ca e pentru fetele cool, care trag o pereche de jeansi pe ele si pleaca in calatoria  de cucerire a Everestului!

Eu trebuie sa recunosc ca, sunt o impatimita a jeansului uzat, cunoscut sub numele de ripped jeans. Pentru cei care doresc un look edgy si rebel, aceasta este alegerea perfecta. Insa exista si nenumarate variante pentru cei care au gusturi clasice. Un lucru e cert, denimul se preteaza tuturor stilurilor si nu exista bariere cand luam in considerare varsta.Merge si la bunica cu par alb si o face tot cool girl de saizeci si…  Dar sa nu uitam ca, atitudinea este singura eticheta care conteaza!

Merge denimul asortat cu denim si sa nu va fie frica de duble denim, caci nu arata ca un costum, ci arata tot atat de relaxat  si efortless. Nu v-o zic pe aia cu biroul, ca poate lucrati de acasa , dar o camasa oversized denim, merge misto, cu un pantalon pana sau  cu o pereche de pantaloni evazati.

 

 

Denimul din garderoba mea, este dupa caz si dupa forma, cam asa: jeansi drepti, jeansi albastri evazati si  cu niste rupturi de hipperita, jeansi mulati albastri( care sunt un must have, atunci cand vreau sa ma simt bine in pielea mea). Mai am si niste fuste de denim, scurte si scortoase, cu buzunare si nasturi aurii. Nu vad in ce as putea sa ma simt mai bine si zau, ca ma gandesc la anii 70′, cand era liber la s e x si la denim! Eh, ce sa- i faci? atunci s-a insurat jeansul cu Europa  si se mai purtau si  evazati. Mor de dragul lor si ma simt bine  in hainele care ma definesc, eu cea de la 30 si…

Situatia sta cam asa: curat, denimul este piesa de baza, oriunde mergi! geaca de blugi statement, te face sa te simti cool si foarte relaxata! asta e cuvantul! magia denimului, pe care creatorii de moda l-au promovat la greu, la mine isi face efectul imediat si cred ca si la tine! Stii chestia aia cu superstitiile- ei, eu am ca superstitie  jeansii. Trendul destul de vechi, dar atat de comod! daca pun o haina pe fizic si nu e comoda si in acelasi timp stylish, ma apuca pandaliile  si trebuie sa ma calmez prin niste achizitii, care sa ma puna in valoare. De exemplu, ma gandesc prin cate am trecut fiind imbracata in blugi. Prin muuultee.. va zic eu. La  cinspe- blugi,  la treizeci- blugi! cred ca va suna foarte cunoscut. In orice caz, desi nu sunt o silfida cu marimea S, ci sunt mai degraba corpolenta, prefer comoditatea. Hai maa, cate dintre noi se imbraca ca in pozele de pe Facebook si dupa sfaturile  lui Coco Chanel? mie imi place ce-i drept, sa fiu eleganta , dar numai cu scop. In restul, scopul si durata vizitei, trebuie sa fie justificate de un denim, care ma si defineste. Good looking girl, fashion look,  relaxata  azi ca si ieri.

No way to fit in jeans, daca ai luat cateva kilograme in plus? nu-i nimic, jeansii ii gasesti oricand la orice marime si in orice magazin! Vrei sa pari vre-o frantuzoiaca cu „joi de vivre?” sau o americana din Seattle sau de ce nu, din inima metropolei unde pulseaza viata si respiratia  se rarefiaza de atata diversitate? sau esti pe un varf pe Machu Pichu si ai nevoie de comoditate, ca situatia iti impune sa fii si calduros imbracata, precum sa ai si protectie la umiditate? heloo- poarta jeansii!! desi tot ce spun eu este deja in mintea voastra si in garderoba voastra! Asa ca atunci cand o sa ne intalnim la o cafea intre bloggeri, o sa fim cu jeansii pe noi si pregatiti de dat startul la bango- jumpingul bucuriei de a trai , care sta sub marca denimului!!

Ce simti cand auzi de Maica Tereza?

Cu numele de mireană Agnes Gonxha Bojaxhiu,  Maica Tereza de Calcutta s-a născut la 26 august 1910, în orașul Skopje, aflat în prezent în Fosta Republică Iugoslavă a Macedoniei. În adolescență, a frecventat un grup de tineri condus de un preot iezuit care a îndemnat-o la deschidere față de posibilitatea de a-și consacra viața lui Dumnezeu și de a fi călugăriță misionară. Avea să intre mai întâi în rândul Surorilor din Loretto, la 17 ani fiind trimisă la Calcutta, unde a predat la un liceu. Înțelegând că vocația ei era diferită, simțindu-se chemată la slujire în mijlocul locuitorilor din periferii, printre cei mai săraci și abandonați, Maica Tereza a părăsit mănăstirea pentru a merge să predea copiilor săraci din cartierele mărginașe și a-i îngriji la domiciliu pe bolnavii aflați în condiții de sărăcie extremă.  După un an, câteva dintre elevele de la liceul unde predase i s-au alăturat, devenind în 1965, congregație de drept pontifical. În anul morții sale, 1997, congregația număra 3842 de călugărițe active în 594 de case. În 1950, este recunoscută  Congregația Misionarele Carității de 20 de națiuni, inclusiv în România.

Maica Tereza este un simbol al iubirii si nu se poate vorbi la trecut despre ea. A alinat, a mangaiat, a hranit saracii si oamenii napastuiti. A fost o candela  aprinsa in lume si o slujitoare a Domnului Iisus Hristos. Iubirea nu are religie, nu are limite si nu are granite. Singurul limbaj pe care ni l-a predat Maica Tereza, a fost al faptelor pline de iubire si de caldura, cum numai o sfanta poate avea. Nu avem nevoie de semne si miracole, semnele suntem noi oamenii si aproapele care ne cere ajutor.

În casele Surorilor Carității au găsit alinare și ajutor muribunzi, bătrâni fără adăpost, copii abandonați, mai ales cei cu forme grave de handicap, mame singure, tinere fugite din sclavia prostituției, femei victime ale violenței domestice și bolnavi de HIV-SIDA.

Iata cateva sfaturi ale binecuvantatei maici Tereza:

  1. Pastreaza-ti viata, corpul, casa, afacerea si banii in ordine. Curatenia si organizarea sunt esentiale pentru prosperitate si pace. Incepe prin a face o curatenie in sentimentele tale, decoperteaza tot ce este josnic: gelozia, minciuna, lacomia, etc.

  2. Vorbeste putin, asculta mult si reactioneaza cu iubire – dragoste pentru principiile tale, dragoste pentru Dumnezeu si dragoste pentru viata.

  3. Fii autentic, dar, de asemenea inspira-te de la oamenii cu biografii de succes.

  4. Creaza-ti misiunea ta in viata, astfel incat, ca urmare a existentei tale sa faci cel putin trei lucruri pentru a schimba lumea in bine.

  5. Iubeste profund ca si cum nu ai fi fost ranit niciodata. Dar nu lasa oamenii rai sa profite de tine. Invata sa recunoasti raul, nu te teme de el. Si niciodata nu alimenta raul si dezastrul in ceilalti. Stai in spate, trateaza-i cu rezerva si arata respect, daca este necesar, dar nu permite mediocritatea si josnicia unei persoane…, continua in a cauta calitatea. In special, invata cum sa identifici intentiile la o anumita persoana, indiferent de hotararile (pozitive sau negative) pe care le ia.

  6. Intotdeauna fii recunoscator pentru viata ta in fiecare moment. Aceasta este cea mai profunda meditatie – multumeste pentru binecuvantarea primita. Multumeste pentru fiecare zi pentru fiecare aliment primit, pentru fiecare realizare, pentru oamenii care sunt in viata ta, pentrul corpul tau, totul, si pentru o alta zi bine traita la finalul zilei.

  1. Fa acte de caritate, fii umil si de ajutor. Practica acte de caritate pentru altii – nu trebuie sa mergi in Etiopia sau Calcutta pentru a-i ajuta pe cei saraci. Ajuta cersetorul de pe strada ta, angajatii tai si tot ce este la indemana ta.

  2. Doreste-ti mai mult si ia in serios tot ceea ce este al tau, le meriti. Ce este cu adevarat al tau va fi dat la momentul potrivit. Evita dorintele nevrotice pentru oameni sau lucruri care sunt deja compromise.

  3. Socoteste de 10, 20 sau 100 de ori inainte de a reactiona. Asteapta 48 de ore pentru a rezolva o problema. Cele mai multe dintre probleme dispar in mod natural in termen de 48 de ore. In cazul in care persista, foloseste mintea ta pentru a aborda subiectul intr-un fel creativ si relaxat.

  4. Mediteaza. Mediteaza mult. Ore. Roaga-te mult. Pentru bunastarea ta, fericirea poporului tau pentru cei care te iubesc si pentru pace in lume.

  5. Pastreaza-te in legatura cu natura. Consuma produse naturale, trimite flori, fa cadou animale pentru a arata dragoste, ajuta sa creasca plante si ierburi in jurul tau.

  6. Trateaza viata cu umor pozitiv.

Cata noblete si cat rafinament uman a incaput in aceasta fiinta, care este fara de religie, prin iubirea ei! Desi a fost sora caritabila in Congregatia Misionarelor Caritatii, o consider o lumina pentru catolicism si o exceptie. Daca este sa vad catolicismul intr-un anume fel, gandul mi se duce imediat la Maica Tereza si o vad ca o emblema a milei si a sacrificiului. Trebuie sa fii nascut anume ca sa fii asa? A venit aici pe pamant cu misiunea asta? sau si-a cladit misiunea pas cu pas, de la simplitate pana la sacrifiul uman suprem, ceea ce foarte putini dintre noi putem face?

Cred ca a venit cu aceasta misiune pe pamant si nu e intamplator ca a fost un far pentru omenire. Nu cred ca a vrut sa egaleze vre-un sfant, ci pur si simplu si-a ascultat vocea launtrica, ceea ce este un mare har.  Asta cu harul , nu este ceea ce ne inchipuim noi oamenii de rand: o mare minune sau  invierea unor morti. Harul  ce a stat ascuns in sufletul ei, s-a manifestat prin iubirea si prin indeplinirea misiunii pe care a facut-o. Harul ei au fost reusitele ei, in toate si in toti.

Fa lucruri mici, dar cu iubire mare! ( Maica Tereza)