Familia branzosilor!


Branza si chisleag! Branza murata sau branza puturoasa, cu gust divin! Branza puturoasa mi se pare cea mai buna. Pur si  simplu. In calatoriile lui, Toni a gustat si degustat, ca un chef d’arte cullineaire, o groaza de branzeturi, care de care mai  maleabile, mai moi, sau mai sordide, ca asa este reteta. Important este de unde iei branza aceasta, din ce colt al planetei. Poti sa iei branza universala, de la vacile placide, uriase si laptoase. Niciodata nu o sa-ti para rau, ca ai degustat-o si o sa binecuvintezi si ziua si secunda, cand  ai ales-o de la producatorii autohtoni, sau din magazinele de branzeturi , made in England, France, Germany sau Swetzerlend. Care e mai buna? o sa ma intrebati. Daca ati degustat branza Sau Point Macerel, este o branza care in traducere inseamna ‘muratura imputita”. Este cea mai grozav mirositoare branza din lume si daca esti racit, iti desfunda nasul pe loc! Sau daca vreti sa va intoarceti cu toate simturile in Evul Mediu, in vremea in care calugarii din manastiri preparau acea branza sarata , care este spalata timp de 3 luni cu saramura si dupa aia , merge la un „black coffee” sau la un festival de bere- dar neaparat asezionati-o cu bere neagra!

Branza este o minune dumnezeiasca, o revelatie si o desteptare la o noua era: Era  mancaciosilor de pufosenii branzoase, in care cutitul intra ” ca in branza”- deci branza este moale. Si gustul, cum sa va explic ca sa intelegeti mai bine? europenii ii zic „un coup de foudre”,” un moment du splendeur” si  noi ii zicem” o clipa de nostalgie”. O oaza de beatitudine si de puritate gastronomica! Daca ar fi sa comparam aceasta branza cu ceva ceresc, i-as spune  ca sfantul Petru , la intrarea in Rai, are cate o portie zdravana de branza, pentru virtuosii candidati la cerestile locasuri. Te unge la unison, pe toate sferile palatine si te absoarbe intr-un joc, in care tu esti soricelul  Jerry, care fuge tot timpul dupa delicioasa bucata de cascaval, presurata cu gauri din acelea rotunzi, care face banalul cascaval atat de gustos, de se topeste in gura si ai vrea sa il mai pastrezi intre dinti si sa-l dezmierzi cu limba. Asta numesc eu, secunda de nemurire! Degustarea cascavalului proaspat, al lui Jerry! Parol ca m-as transforma si in Jerry, sa rontai tot cascavalul din lumea asta, branzosita si pufosita de cascavalul lui! Si Tom ce face? aaa pisica aia antipatica pune capcane cu branzuca! De asta ii iubesc toti copiii pe acesti doi protagonisti, ca Tom stie ce  sa aleaga sa il ademeneasca pe Jerry, iar Jerry, este un tavaluc de cascaval bestial si gustos ca  laptele supt la sanul mamei. Pai hai sa spunem lucrurilor pe nume nu? Branza gustoasa este si grasa! Laptele din care este facut, este laptele de  la o vacuta grasa si frumoasa, animalul de companie al lui Toni, care mi-ar placea sa fie si animalutul meu, care sa imi dea lapte dulce pentru o branza perfecta si mai mult ca perfecta. Daca ma uit la nepotelul meu, are in loc de mustatile de lapte, mustati de branza. Ce peisaj poate fi mai perfect decat acest tablou? El adora branza si o asociaza cu momente de tandrete si fericire. Eu ador branza, nepotelul meu o adora, sotul meu, care este un mare papacios de branzeturi, o iubeste intr-atat, incat se pupa cu ea in fiecare dimineata, la micul dejun. Este fan branza si are postere, peste tot in camera cu Toni Delaco, idolul lui. Dar bine draga, mai lasa branza aia, ca o sa te albesti de la atata branza! il tachinez eu, complice, zambind pe sub mustatile de branza. Uite cine vorbeste! daca nu te-as cunoaste draga, ca imi prepari toate aperitivele  cu branza si ca imi faci cea mai buna supa de cascaval din lume, as zice ca glumesti! Dar te cunosc soro, pe branzosenia mea, de nu-i asa!

Si asa se mai scurge o zi, din viata familiei branzosilor, care isi desfata simturile si isi aleg cu maiestrie si cu multa pofta, branza cea mai buna din lume: branza Delaco! Viata noastra este o telenovela buna si apetisanta, indulcita de branza neindulcita, delicata ca branza moale si spumoasa ca un val de mare, in nisipul fierbinte.

Concluzia: Suntem doi pofticiosi de branza  si daca intr-o zi ne-ar interzice cineva sa o mai mancam, probabil ca ne-am muta pe insula vacutelor maro si am trai acolo doar noi cu ele,  linistiti si fericiti, pana la adanci batraneti!

Acest articol a fost scris pentru consursul Superblog2015.

Anunțuri

Un comentariu

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s