Suveniruri de pretutindeni


 


Suvenirurile m-au fascinat intotdeauna. Cand ma gandesc la o destinatie de vacanta, ma gandesc automat, la ce suveniruri pot colectiona de acolo. Ele imi incalzesc sufletul si imi alina dorul de vacante si de drumetii. Un suvenir este ca un talisman norocos, pe care eu il consider, cea mai buna forma de a ajuta mestesugarii traditionali si de a multumi localnicilor, printr-un frumos aport, la comertul locului respectiv. Nu ma indoiesc ca in fiecare coltisor din Romania asta frumoasa si pitoreasca, poti gasi ceva suveniruri, care de care mai lecuitoare si bune balsamuri sufletesti. De pilda, in Transilvania, te poti procopsi cu Dracula, voievodul-star, dupa care s-au turnat nenumarate filme la Holywood. In Bucuresti, mi-am achizitionat, niste suveniruri cu Casa poporului, a patra ca marime din lume si simbol al Erei Ceausiste.

Imi place pe unde calatoresc, sa imi
pun in rucsacul de turist ocazional, cate un astfel de suvenir: o cana personalizata, o icoana bizantina, desprinsa din perioadele de inceput ale crestinismului. Un suport personalizat de lumanari, sau o lumanare parfumata si colorata intr-un degrade-uni, intr-un design modern si contemporan.  Arta populara, m-a fascinat dintotdeauna si am cautat prin locurile pe unde am colindat, sa imi achizitionez, cate un taran, sau o tarancuta  sculptatata in lemn, sau o farfurie cu motive populare, din vestita colectie de la Hurezu.

Intr-o calatorie la Constanta si la Neptun, plimbandu-ne pe malul marii si bucurandu-ne de atmosfera festiva de sezon, am colectionat o rama cu scoici, in care am pus poza  cu noi doi,impreuna, intr-un sarut de inceput de veac. De acolo, am colectinat si margele si bratari cu scoici, fructele marii si ale nisipului fierbinte de vara. Desi se spune ca soicile sunt niste fosile moarte si ca au o energie a unui organ mort, totusi pe mine ma fascineaza de o viata si sunt incantata de formele lor perfecte. De la Mangalia, am achizitionat o ancora albastra, cu sloganul „MANGALIA”, nume de referinta pentru Litoralul romanesc si unde am petrecut niste zile frumoase si toride, de vara. Probabil, am fost nascuta sa fiu turista si calatoare, caci peste tot pe unde calatoresc, imi tresare sufletul si imi incanta inima , fiecare coltisor de tara si de lume! Si ce as putea achizitiona mai frumos, decat un suvenir, o bucata din lumea aceea si o parte din sufletul bastinasilor si al mestesugarilor anonimi, sau vestiti? In suveniruri am gasit un gand bun, o amprenta de suflet, arta si gingasie! Si atunci cand voi ajunge acasa, dintr-o noua calatorie, acasa la mine, imi place sa imi pun pe raft suvenirul si cu un dor ascuns,sa retraiesc clipele frumoase si sa impartasesc si prietenilor bucuria de a cunoaste locuri noi. Si chiar de a le face cadou, un suvenir! Este gestul cel mai frumos, un cadou simplu si plin de farmecul locului ! Am daruit un astfel de suvenir, unei familii de  prieteni, care au ramas frumos surprinsi de barca de lemn, cu diferite ancore si panze, ce isi astepta doar locul pe un raft din casa lor. Au fost foarte incantati si ne-au anuntat ca vor sa faca si ei o vacanta la Neptun, cat mai curand posibil;ca doar barca era cea mai frumoasa dovada de prietenie si intelegere intre noi. Astfel, primim si daruim suveniruri, parca ghicind valoarea  sentimentala mare, ce o

au pentru noi si pentru prietenii nostrii!

Acest articol a fost scris pentru concurusl Spring Superblog 2016!

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s