Fiii si fiicele ploii

09944471839b0fc215b103217877613a

 

Poate va intrebati cum arata o zi  de luni la supermarket? Prin ochii mei atmosfera este cat se poate de cosmopolita, plina de adrenalina si fuga dupa produse genul: detergent, sapun lichid de la raionul de cosmetice si multe alte cosmeticale, ca daca tot ai ajuns pe aci, trebuie sa pui multe in caruciorul urias, in care incape cam tot ce intra in raza vizula, stanga- dreapta.  Asta este o performanta, nu? Desi recunosc ca sunt vinovata de faptul ca imi cumpar frecvent ghimbir, curcuma, apa plata si ceaiuri bio, ca nu ma dau inapoi sa imi cumpar suplimente naturiste si ca nu sunt disperata sa raman „pragnant”- adica nu ma incadrez in categoria mamelor tinere si fericite. Si uneori se mai intampla sa mai mananc si pe la KFC, intr-o evadare in era adolescentilor din generatia Facebook. Astea sunt atuurile mele, ale voastre care sunt?

Fuga  disperata printre  standurile cu covrigei, pufuleti, arahide si fructe uscate, daca tot ai ajuns in zona, este la polul invers cu cititul Best- Sellerelor americane sau japoneze, care te fac sa te simti viu! Best- Selleruri gen- „Padurea norvegiana” de Haruki Murakami, sau ” Secretul” de Dan Browen, se asorteaza, ca o prajitura cu crema in multe straturi si culori si cu ecranizarea cartilor de top, sau chiar cu documentare mega- ultra de ultim  minut, pe care le gasesti bineinteles pe You tube. Daca vrei noutati de spiritualitate, in librariile care sunt ca niste muzee de carti ultimul racnet, gasesti de la Osho, la Savatie Bastovoi, titani ai spiritualitatii New Age, sau de ce nu, ai Ortodoxiei. Apoi daca te plictisesti si de filme si de citit, te apuci de jocuri video si timpul oricum zboara pe nicaieri si pe niciunde. E ca in povestea cu Harap Alb, care s-a trezit dintr-o data batran, dupa care s-a trezit ca mai are de trait o tinerete lunga pe cand ceilalti nu mai aveau decat batranetea si sfarsitul. De fapt, cine poate spune ca adolscentii de azi gresesc ca traiesc o mie de vieti intr-una si nu le mai ajunge timpul de nimic?

 

Oricum distractia  vanatorii de alimente si de produse aleatorii, cu etichete fashyon , este pura adrenalina. Ce poate fi mai miscator si mai aducator de adrenalina in fiinta unui consumator, decat sa- si goleasca portofelul in supermarket, facand sinteza lunii de salariu, intr-un mod atat de abstract? Cred ca si Van Gogh ar fi fost invidios pe modul de viata atat de futurist din zilele noastre… propriu zis daca  scoti cat mai multi bani pentru a-i gestiona la supermarket, se cheama ca te incadrezi in normalitate, sau te incadrezi in traiul decent, spuneti-i voi cum vreti. Senzatia unica nu o poti trai nici la Disnayland, va zic!

Mai ales ca sunt unii care isi umplu caruciorul urias varf si dupa aia stau jumate’ de ora in fata casei de marcat ca vanzatoarea sa le contorizeze produsele, iar ceilalti clienti se uita intr-o meditatie transcedentala la cetateanul din fata lor, practic in timpul asta, facandu-si  meditatia  yoga, reiki si rugaciunea lui Iisus.  Si atunci, cum sa nu evoluezi pe zi ce trece?!! Cool , nu?? Doamne ce bine ca am ajuns sa traim zilele astea si ca suntem generatia Facebook , de smartphonuri si de multe „succesuri”…  Chiar daca lumea cealalta din restul tarii nu are acces in cele mai multe zone  la luxul asta, noi cei din zonele tinta ale marelor concerne, suntem privilegiatii consumatorismului si ne putem  plimba pe strazi, fara sa fim aratati cu degetul ca batem  barbunca la propriu – adica atunci cand iesi la plimbare, se cheama ca trebuie sa iesi cu o treaba anume si nu pentru a te relaxa si a fi printre oameni.  Eh, reminescentele comunismului se vad si acum cu ochiul liber, no problem! Iata si unul din motivele pentru care m-am mutat in Bucuresti: baia de multime pe care o faci pretutindeni si standardele de viata, bineinteles, fara sa fac discriminari, dar stiti cum se spune, conform invataturii spirituale:

Esti exact in locul in care trebuie sa fii si faci ceea ce este cel mai bine pentru evolutia ta la cel mai inalt nivel spiritual.

Suna a cliseu cred, dar se vede cu ochiul liber ca apa de ploaie este pentru noi,  fiii ploii, cei care ne mulam dupa fiecare miscare a societatii  si a lumii.

Anunțuri

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile tale sau dă clic pe un icon pentru a te autentifica:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s